Uniunea Națională a Patronatului Român (U.N.P.R.) salută demersurile domnului Claudiu Năsui, Ministru al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, de a reorganiza Consiliul de Export care funcţionează potrivit unei legislaţii din anul 2004. Dezvoltarea exportului românesc nu înseamnă doar participarea la târguri şi expoziţii, ci crearea conştientizării, la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii, privind avantajele exportului şi furnizarea de cunoştinţe şi consiliere pentru sprijinul internaţionalizării firmelor.
În opinia noastră, Consiliul de Export trebuie să asigure reprezentativitatea tuturor actorilor economici ai României și continua lor interconexiune și interdependență cu piața internă și externă. Accesul la Consiliul de Export ar trebui să fie deschis, conform unor criterii transparente, tuturor agenților economici care îndeplinesc cumulativ, setul de criterii necesare calității de membru al Consiliului de Export.
Nouă structură a Consiliului de Export ar trebui să aibă drept obiectiv, funcționalitatea eficientă a parteneriatului public-privat, între executivul reprezentat de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (M.E.A.T.), Direcția Generală Comerț Exterior (D.G.C.E.), Direcția Politici Comericale (D.P.C.), InvestRomania și asociativul reprezentat de firme, asociații profesionale / patronale și Camere de Comerț și Industrie.
Uniunea Națională a Patronatului Român (U.N.P.R.) propune ca accesul în Consiliul de Export să se facă doar de către companii şi asociaţii profesionale care cunosc problematica cu care se confruntă producătorii romȃni şi care au capacitatea de a oferi soluţii pentru cei care doresc să pătrundă pe pieţele internaţionale.
În opinia noastră, în structura Consiliului de Export, ar trebui să dețină calitatea de membru (din sfera privată) următoarele categorii:
1. firme exportatoare, cu export anual de minim 10.000.000 €
2. asociații profesionale și patronale ale căror membrii au exporturi anuale de peste 20.000.000 €
3. Camere de Comerț și Industrie ai căror membri au exporturi anuale de peste 50.000.000 €.
Calitatea de membru se obține prin îndeplinirea condițiilor, depunerea cererii și plata cotizației.
U.N.P.R. propune „MODELUL GERMAN”, drept model de implementat pentru România, dat fiind faptul că, Germania este una dintre ţările cu exporturile cele mai mari din lume şi prin urmare, acest model este unul de succes. „MODELUL GERMAN” presupune existența unui sistem cameral teritorial (79 Camere de Industrie și Comerț în 16 landuri federale), la care participarea firmelor este obligatorie după un anumit prag al cifrei de afaceri.
Camerele teritoriale de Industrie și Comerț (I.H.K.) sunt reunite la nivel federal în Camera Federală de Industrie și Comerț (D.I.H.K.). Camera Federală de Industrie și Comerț (D.I.H.K.) stabilește înființarea în străinătate de Camere Bilaterale de Comerț Exterior (A.H.K.). Firmele germane apelează la serviciile Camerelor teritoriale de Industrie și Comerț (I.H.K.) și ale Camerelor Bilaterale de Comerț Exterior (A.H.K.), pentru identificarea partenerilor de afaceri și pentru pătrunderea pe piață.
Ministerul Federal al Economiei a înființat societatea „German Trade and Invest GmbH”, în care deține 100% părțile sociale. German Trade and Invest GmbH este finanțată de către Ministerul Federal al Economiei, are divizii geografice de profesioniști cu experiență în comerț exterior și relații internaționale. German Trade and Invest GmbH trimite în fiecare Cameră Bilaterală de Comerț Exterior (A.H.K.) câte un reprezentant propriu, bugetat practic de Ministerul Federal al Economiei.
În ambasadele Germaniei, activitatea de diplomație economică este rezultatul interacțiunii dintre reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe german și reprezentantul Ministerului Federal al Economiei german, cei doi formând Secția Economică a Ambasadei. Așadar, întreprinderile mici şi mijlocii germane apelează la serviciile rețelei Camerei Bilaterale de Comerț Exterior (A.H.K.) pentru identificarea de parteneri de afaceri, pătrunderea pe piață și pentru aspecte ce țin de contacte locale, intermedieri ale unor relații funcționale cu agenți imobiliari, case de avocatură, firme de recrutare etc.
Firmele germane apelează la sprijinul ambasadei pentru facilitarea de contacte cu factorii de decizie guvernamentali, în general pentru diverse proiecte mari de achiziții, de investiții sau pentru deblocarea unor probleme cu care se confruntă pe piața locală. „MODELUL GERMAN” este robust, costisitor, se bazează pe disciplină ca formă a educației și a culturii de afaceri. Replicarea „MODELULUI GERMAN” în România nu este imposibilă, dar presupune o reformă mai amplă a întregului sistem.
Laura Ciuhu București,
Prim-vicepreședinte UNPR 20.05.2021
