Prima întrunire de lucru a europarlamentarilor români și a reprezentanților mediului de afaceri din România

Bruxelles, 11 noiembrie 2025 – La sediul Parlamentului European a avut loc prima întâlnire de lucru a europarlamentarilor români constituiți în Grupul de sprijin pentru mediul de afaceri din România, alături de reprezentanții a cinci organizații patronale românești.

Opt dintre cei treisprezece europarlamentari înscriși în grup (Maria Grapini, Dan Barna, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Ștefan Mușoiu, Virgil Popescu, Eugen Tomac și Iuliu Winkler), au participat la discuții alături de delegații celor cinci organizații patronale analizând proiectul propus de Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR). Documentul stabilește principiile de colaborare, mecanismele de lucru și frecvența întâlnirilor dintre părți, cu obiectivul de a asigura o cooperare eficientă și pragmatică între reprezentanții României în Parlamentul European și mediul de afaceri din țară.

În cadrul reuniunii, confederațiile UNPR și CONPIROM, împreună cu cele trei organizații patronale românești prezente la Bruxelles, au subliniat necesitatea ca listele europarlamentarilor și ale organizațiilor patronale participante să rămână deschise, pentru a permite extinderea și consolidarea parteneriatului prin cooptarea de noi membri.

Rămâne în analiză necesitatea semnării unui memorandum de colaborare, care să formalizeze cadrul instituțional al dialogului. În acest sens, UNPR, inițiatorul acestui demers unic de la aderarea României la Uniunea Europeană, și-a asumat responsabilitatea organizării unui secretariat tehnic dedicat gestionării fluxului de informații și coordonării inițiativelor comune ale celor două părți.

„Apreciem deschiderea și disponibilitatea manifestate de europarlamentarii prezenți la reuniunea de lucru, precum și sprijinul celor care, deși nu au putut participa, susțin acest demers esențial. Ne exprimăm speranța că și celelalte confederații patronale naționale se vor alătura acestui proiect deosebit de important pentru consolidarea și promovarea mediului de afaceri românesc la nivel european”, a declarat Ioan Lucian, președintele Uniunii Naționale a Patronatului Român (UNPR), la finalul reuniunii.

Din cadrul Grupului de sprijin pentru mediul de afaceri din România fac parte următorii europarlamentari: Maria Grapini, Dan Barna, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Gabriela Firea, Vlad Voiculescu, Ștefan Mușoiu, Virgil Popescu, Andi Cristea, Dan Nica, Eugen Tomac, Iuliu Winkler și Siegfried Mureșan.

„Am tratat cu deplină seriozitate colaborarea cu europarlamentarii și ne-am pregătit temeinic pentru această primă întâlnire. Proiectul prezentat reflectă profunzimea și responsabilitatea cu care UNPR abordează acest demers de cooperare instituțională”, a declarat Ovidiu Vladu, vicepreședinte UNPR.

În anexă regăsiți proiectul propus de UNPR europarlamentarilor români

ANEXĂ 

Inițiativă  UNPR— o formă de mecanism instituțional de dialog permanent între mediul de afaceri și reprezentanții români în Parlamentul European, ceva ce lipsește structural și care ar putea deveni un model regional de bune practici.

1. Introducere și context

Obiectiv: Stabilirea cadrului și motivației.

• Prezentarea scurtă a UNPR și a rolului său ca organizație istorică a mediului de afaceri.
• Situația actuală: lipsa unui mecanism de informare prealabilă și consultare între europarlamentari și patronate privind inițiativele europene.
• Consecințele acestei lipse: reacții întârziate, implementare dificilă a politicilor, pierderea oportunităților de finanțare, incoerență între pozițiile României și nevoile reale ale economiei.

2. Scopul întâlnirii

Obiectiv: Obținerea acordului de principiu pentru crearea unei platforme de comunicare și colaborare.

• Propunerea: Crearea unei Platforme Permanente de Dialog European – Confederații Patronale din România & Eurodeputați Români, dedicată informării, consultării și reprezentării coerente a intereselor economiei reale românești.
• Scop: alinierea pozițiilor mediului de afaceri la dezbaterile din Parlamentul European înainte ca deciziile să fie adoptate.

3. Structura propusă a platformei

Obiectiv: Prezentarea unui mecanism simplu, apolitic și funcțional.

1. Componență

• Europarlamentari români (indiferent de afilierea politică).
• Confederațiile patronale la nivel național.
• Reprezentanți tehnici (experți pe domenii: industrie, digitalizare, energie, agricultură, transporturi etc.).

1. Funcționare

• Secretariat permanent asigurat de UNPR și coordonat rotativ de o confederație patronală și un europarlamentar (mandat de 6 luni).
• Întâlniri trimestriale sau semestriale, cu ordinea de zi stabilită pe baza calendarului legislativ european (dosare în discuție).
• Grupuri tematice de lucru (ex. competitivitate, fiscalitate, Muncă & Formare profesională, Digitalizare & AI).
• Platformă digitală comună (spațiu online securizat pentru documente, consultări și propuneri).

1. Depolitizare

• Reprezentarea bazată pe expertiză economică, nu pe apartenență politică.

4. Beneficii

Pentru mediul de afaceri:

• Acces anticipat la inițiative și finanțări europene.
• Posibilitatea de a influența conținutul directivelor și regulamentelor înainte de vot.
• Consolidarea unei „voci unice” a economiei reale românești.

Pentru europarlamentari:

• Acces la date și analize reale din economie.
• Legitimitate mai mare a pozițiilor exprimate în Parlamentul European.
• Creșterea impactului politic pozitiv în țară, prin rezultate concrete.

Pentru România:

• O reprezentare coerentă și profesionistă la Bruxelles.
• O mai bună absorbție a fondurilor europene și adaptare a legislației la realitățile economice.
• Îmbunătățirea imaginii României ca partener constructiv în UE.

5. Pași concreți propuși

1. Acord de principiu (semnat în cadrul întâlnirii).
2. Grup de inițiativă mixt UNPR, alte Confederații – europarlamentari (3+3 membri).
3. Crearea platformei digitale (ex. “Forum European pentru Competitivitate Românească”).
4. Definirea regulamentului de funcționare și calendarului de întâlniri.
5. Prima sesiune oficială de lucru – în maximum 90 de zile, axată pe priorități actuale (ex. AI Act, Taxonomia verde, Pachetul de mobilitate, reforma PAC).

6. Propunere de concluzie / mesaj final: Memorandum

„Ne dorim o Românie mai prezentă, mai conectată și mai influentă în procesul decizional european. Pentru asta, trebuie să existe un dialog constant între cei care fac politică și cei care trăiesc efectele ei – mediul de afaceri. Propunem o platformă apolitică, permanentă, pentru a construi împreună poziții solide și coerente în interesul economiei românești.”

Bune practici identificate: nu există multe exemple „instituționalizate” (naționale și permanente) exact pe modelul acesta — majoritatea confederațiilor lucrează prin birouri la Bruxelles, briefings tematice și evenimente recurente. Totuși, există câteva practici apropiate din care merită preluate elemente:

1. Irlanda – IBEC

• Are o rutină stabilă de interacțiuni cu eurodeputații irlandezi prin briefing-uri, evenimente tematice și o recepție anuală în Parlamentul European unde delegațiile sectoriale se întâlnesc direct cu MEP-ii (ex.: Telecommunications Industry Ireland la recepția Ibec din PE, 20 martie 2025). (Ibec)
• În plus, înregistrările oficiale arată un program recurent de informare a factorilor de decizie privind prioritățile de politică UE (confirmă caracterul sistematic, chiar dacă nu este o „platformă” formală). (lobbying.ie)

1. Germania – BDI (Federația Industriei)

• Derulează inițiative tematice cu dialog periodic cu factorii de decizie din Berlin și Bruxelles (ex.: „BDI Initiative Circular Economy” – rețea multi-actor cu discuții practice și schimb permanent cu decidenții). Acest format de „rețea tematică” poate fi transpus ușor într-un cadru MEP-confederații la nivel național. (Circular Economy Platform)

1. Italia – Confindustria

• Organizează periodic întâlniri trans-partinice cu eurodeputații italieni pentru a discuta dosare strategice; există precedente publice, chiar dacă nu sub forma unei platforme permanente. (ALANews)

1. Spania – CEOE

• Funcționează ca „partener social” național extrem de structurat; deși axa principală este dialogul tripartit guvern-patronate-sindicate, în practică participă constant la consultări pe dosare UE (ex.: reforma timpului de lucru în 2024-2025, unde CEOE a fost parte a consultărilor oficiale). Modelul arată cum poți ancora procedural consultarea, chiar dacă nu e orientată direct pe MEP-i. (Eurofound)

1. Dialoguri „civice” care includ MEP-i (util ca infrastructură)

• Reprezentanțele Comisiei și organizații ca European Movement Ireland găzduiesc dezbateri cu MEP-i și stakeholderi. Nu sunt platforme ale confederațiilor, dar oferă un cadru neutru pentru sesiuni regulate. (European Commission)

Ce reiese din comparație

• Există multe interacțiuni recurente și rețele tematice, dar aproape nicăieri nu este formalizat un mecanism permanent, apolitic, MEP-i + confederații, cu proceduri clare de coagulare a pozițiilor înainte de vot. În general: evenimente periodice, briefings, poziții scrise și grupuri tematice — însă fără „secretariat comun” și fără un calendar standardizat al consultărilor pre-legislative. (Excepția parțială e abordarea pe „rețele tematice” gen BDI și evenimentele recurente tip IBEC.)

Ce putem prelua ca bune practici

• Rețele tematice cu mandate clare (BDI-style) → grupuri pe dosare (Energie, Digital, Transport, Agricultură) care produc note scurte „ready-to-use” pentru MEP-i. (Circular Economy Platform)
• Ritualuri publice recurente (IBEC-style) → un eveniment anual în PE + briefing-uri trimestriale hibrid, listate din timp, cu MEP-i din toate familiile politice. (Ibec)
• Ancorare în proceduri naționale (CEOE-style) → includerea platformei în calendarul social de consultare al României (fără valențe de lobby), cu minute publice și traseu documentat al propunerilor. (Eurofound).